In Bucuresti oamenii sunt persecutati. Tot Bucurestiul este un joc al persecutiei. Oamenii se vaneaza unii pe altii ca sa isi faca rau, ca sa se streseze si sa se incurce unul pe altul. Scopul oamenilor din Bucuresti este sa puna piedica celorlalti.
Cel putin asa pare cand incepi sa numeri oamenii care incep sa latre la cea mai mica problema pe care o au. In Bucuresti imposibil ca cineva sa incomodeze pe cineva din greseala. Din aceasta cauza orice problema trebuie anihilata prin cearta. Spre exemplu toti cei care nu pleaca la rosu de la stop, o fac doar ca sa enerveze buricul pamantului care sta cu degetul pe claxon. In tramvai este la fel: toti cei care nu se misca in conserva si blocheaza usile o fac dintr-adins pentru ca alte oi sa nu poata sa iasa. Soferii de RATB sunt cei mai nesimtiti pentru ca nu opresc in fata scarii blocului. Mustele in Bucuresti bazaie doar ca sa enerveze pietarii, iar alimentele se strica ca sa le faca in ciuda infometatilor. Am mentionat ca ploua doar ca oamenii sa se ude si sa racesca?
Toti Bucurestenii exista doar pentru a enerva subiectul oricarei constiinte narative.
Nu stiu daca nu cumva jumatate din lipsa de bun simt a oamenilor din capitala nu este o teribila teama de persecutie. Acest lucru ii face sa se comporte ca niste pitbulli frustrati care musca orice trece pe langa ei. Cum a ramas cu "e ok", "nu e nici o problema", "nu-i nimic", "stai chill"?
Oamenii nervosi si agresivi mor repede. Atentie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu