Felicitari Presedintei noastre!

Dupa o perioada lunga de munca, presedinta noastra, Sandra, si-a sustinut teza de doctorat. Pe langa titulatura de Dr. Sandra :) , pe langa recunoasterea si aprecierea unor distinsi profesori de la Paris, a finalizat acest proiect care s-a derulat timp de 10 ani, inchizand astfel cercul!

Astazi am sarbatorit aproape toti synergeticienii, alaturi de prietenii Sandrei, persoane publice cunoscute, sau mai putin vizibile in societatea noastra. A fost un eveniment, care, daca ar fi fost gestionat PR-istic romaneste(paparazzi style), cu siguranta ati fi citit despre el in mai toate ziarele de a doua zi. Dar s-a dorit sa fie un eveniment discret si intre prieteni, in pofida numelor sonore care au fost prezente.

Revenind la teza de doctorat, se poate spune ca Sandra a studiat, cat o viata de om, daca facem o paralela cu viata unui suflet din Africa, ce nu depaseste 12 ani in cele mai optimiste statistici. Ce invatatura poti trage din asta?

• linistea vine dupa furtuna
• viata noastra este mai lunga decat a multor suflete, asa ca sa o traim cu folos
• see the big picture
• asculta-ti insctinctul
• urmareste-ti ambitiile
• testeaza-ti limitele

Multumesc pentru invataturi Sandra!
Felicitari si mult respect,

Anca

Experienta personala

Locuiesc in Bucuresti de 2 ani de zile, dar sunt din Slatina.

Se face ca zilele acestea, fiind in Slatina, m-am intalnit cu un prieten, Adi, student in anul I la Facultatea de Traducatori Rusa-Engleza si ne-am impartasit pret de cateva orele, experientele traite in ultimul an. Nu ne mai vazusem din vara lui 2007 si multe lucruri s-au schimbat pentru/la amandoi. I-am spus chestii de baza din Bucuresti: cum si de ce sa-ti faci abonamente la RATB/METROREX, unde poti sa te plimbi, de ce anume sa te feresti, job-uri, in ce activitati sa te implici. Si la acest capitol- implicare- a fost o discutie lunga, pentru ca Bucurestiul vine cu ceva ce in Slatina exista doar la nivel de deradere->voluntariatul, implicarea intr-un ONG.

Numele meu este Anca si sunt voluntara din 5 iunie 2007. :) La inceput nu stiam absolut nimic despre voluntariat, era “Toma Necredinciosul” + “Anca Nedumerita”. Spre norocul meu, am nimerit intr-un ONG, care mi-a schimbat mentalitatea, a demontat (pre)conceptii proaste, tipare comportamentale. Ma simt usor penibil cateodata sa tooot vorbesc despre ceea ce fac eu,eu, eu, eu, pentru ca lauda de sine nu miroase a bine, pentru ca oamenii modesti(vezi cazul Maestrului Stefan Iordache) sunt incomensurabili mai valorosi decat megalomanii, pentru ca rezultatele spun mai multe decat un lant de cuvinte.

Totusi, Adi ma punea sa vorbesc despre ce se poate face in Bucuresti! De unde sa incep, pentru ca nu mai stiu unde te-am lasat… Discutia noastra a mers si in sfera profesionalului: cum sa-ti faci un CV, unde poti aplica la acest nivel, in ce ONG-uri merita sa activezi. Normalul meu era SF-ul lui. Este boboc, va sta in Bucuresti in urmatorii ani si nu stia cu ce se mananca orasul asta. Ca el sunt multi, dupa el vor mai veni si altii carora se merita ca noi, cei care traim de putin/mult timp in Bucuresti, sa le spunem cum ne-am inceput noi The Bucharest Experience! Trebuie sa iesim din cotidian, sa avem vederea de ansamblu, picioarele pe pamant si sa le spunem acestor proaspteti studenti, cum era in anul I. Este gratis, da o stare de bine ambilor interlocutori- bobocul nu se va mai simti singur, studentul “experimentat” isi va aduce aminte de niste momente din viata lui. Daca tot vorbim despre noi, macar sa o facem pentru un scop serios, nu ca sa umplem timpul. Suntem asaltati de atata comunicare, advertising, totusi mesajele nu ajung unde trebuie si atunci avem o problema(vezi cazul lui Adi, pentru care viata de Bucuresti e o dilema).

ZIC…

Sa renuntam la comunicare! Sa impartasim experiente! Din aproape in aproape!

Ganduri bune,

Anca

Facem lucrurile sa mearga.

Suntem tineri si cred ca asta ar trebui sa inspire si acest blog: tinerete si dorinta de a face lucrurile cu profesionalism. Avem proiecte serioase care se deruleaza:Fair Play, Noua Civilitate, Radio ONG, Noii Pasoptisti, 2%, pentru care depunem mult efort si pasiune.

Ce inseamna efectiv sa lucrezi pe aceste proiecte?
Sa...
- stabilesti si sa conduci interviuri de recrutare pentru voluntarii Radio ONG;
- mergi in studio la Radio Lynx si sa verifici desfasurarea emisiunilor;
- mergi in vanzari pentru a obtine bani;
- aplici pentru finantari cu noi proiecte;
- intervievezi personalitati importante din societatea romaneasca;
- coordonezi oameni pentru a-ti trimite povestile lor de viata;
- mergi miercuri si vineri la antrenamente si la discutiile pentru Fair Play;
- onorezi invitatiile la diferite conferinte si evenimente;

Cele mai importante aspecte?
Sa...
- ramai mereu motivat si sa-i motivezi pe cei din jur;
- ai mereu in vedere motivul pentru care faci lucrurile pe care le faci;
- respecti si sa apreciezi oamenii cu care lucrezi;
- fi recunoscator;
- nu te multumesti cu putin;

Trebuie sa stiti ca exista viata dincolo de facultate. Si inca ce viata!

Cu bine,
Anca